Incercarile - Staretul Iosif Isihastul

Încercările - Starețul Iosif Isihastul

      Data a mers împreună cu părintele Arsenie la peșteră unde a trăit Sfântul Grigore Palama undeva lângă Provata, pentru a locui acolo. De vreme ce Starețul lucra Rugăciunea mintii, nădăjduia ca, nevoindu-se acolo unde au pustnicit mari Părinti niptici, sa atragă ajutorul lor.

     După privegherea lor cea de multe ceasuri, osteniți fiind, au mers să se odihnească. Starețul Iosif, după ce s-a odihnit, s-a sculat și a început din nou privegherea. Părintele Arsenie, s-a dus într-un loc și sa întors după ceva timp. Pe drum s-a înfricoșat, fiindcă îi auzea pe demoni în văzduh făcând tulburare și strigând: "Ne-ai ars, ne-ai ars!". Iar apoi au început sa ocărască grosolan.

Înfricoșat cum era, a alergat îndată la stareț.

 - Cine sunt aceștia care striga asa?, a întrebat el cu obișnuita lui simplitate.

 - Sunt ispititorii, i-a răspuns Starețul. Îi vad și îi aud, dar nu te teme, vor pleca. Nu le place privegherea și rugăciunea noastră.

    La sfârșitul privegherii sale, spre dimineața, când a adormit puțin, Starețul a văzut în vis ca niște porci sălbatici au intrat în Marea Lavra, care pe atunci era mănăstire idioritmica. Dimineața i-a spus părintelui Arsenie:

  - Ispititorul a intrat în Lavra. Pregătește-te de ispite și de întristări!

Și într-adevăr, dimineața au venit niște monahi lavrioti și le-au spus:

  - Sa plecați de aici, înșelaților!

Și i-au alungat.

    Toată averea lor era cate o capa groasa, pe care o avea fiecare ca binecuvântare de la niște monahi rusi, și cu aceasta se acopereau iarna și tot pe aceasta o aveau ca așternut. De asemenea aveau un săculeț mic pentru posmag și o oala mica de cupru, în care fierbeau buruieni sălbatice sau bulbi. Când nu aveau apa fierbeau zăpada în craticioara lor și după aceea o beau. Toate aceste obiecte le țineau cu ei chiar și atunci când urcau pe Athon.

    Iarna datorita gerului cumplit, mergeau sa se adăpostească în colibele lor de la "Sfântul Vasile". De îndată ce trecea Pastele, începeau din nou căutarea din peștera a sfinților pustnici. Aceasta o făceau pana în octombrie. Prin neîncetata lor mutare din loc în loc și evitând întâlnirile nefolositoare, au reușit sa rămână necunoscuți multora. În acea vreme, pe la 1930, existau sase mii de monahi în Sfântul Munte și din aceasta pricina le-a fost ușor sa se piardă neluați în seama în mulțimea lor. Noaptea privegheau cu Rugăciunea mintii, iar în orele dimineții se odihneau.

Ideea ta poate deveni un articol citit de mii de persoane, iți poți împărtăși ideeile pentru a ajuta pe cei ce citesc!(click aici pentru mai multe informatii)!

Urmariți-ne și pe Youtube!

Citiți și alte articole:

Despre Îmbunătățirea minții!   ✙ Despre Rugăciune!   ✙ Postări Populare!   ✙ Să Devenim mai buni!   ✙ Sfaturi Duhovnicești!   ✙