Cel drept are pe Dumnezeu de partea lui!

 Cel drept are pe Dumnezeu de partea lui

       Oamenii nu mai încap astăzi în această lume. Dacă cineva vrea să trăiască cinstit și duhovnicește, nu încape în această lume.

       -Părinte, de ce nu încape ?

     -Când cineva este sensibil și se află într-un mediu dur care îi face viața neagră, cum să suporte acesta? Sau trebuie să înjure etc., sau să plece! Dar nu poate pleca, pentru că trebuie să trăiască. Îi spune patronul: „Am încredere în tine pentru că nu furi, dar trebuie să pui și stricate printre cele bune.  Printre baloții de trifoi bun trebuie să pui și puțin amestecați. Îl pune chiar și director, numai ca să-l țină acolo; trebuie însă să facă așa cum I s-a spus, căci altfel îl va da afara din service. Apoi, sărmanul, nu mai poate dormi și începe să ia hapuri. Știți ce trag sărmanii oameni ? Ce greutăți, ce

Presiuni întâmpină mulți la serviciu de la șefii lor? Le fac viața neagră. Să-și lase serviciul? Au familii. Să mai rămână? Chinuri. Înainte adânc, înapoi prăpastie. Strâmtoare din amândouă părțile. Să plesnească. Sărmanul. Face răbdare, se luptă.

       Altul este lăsat să facă toată treaba, iar colegul lui merge la service numai să ia salariul. Cunosc pe unul care a fost undeva director. Când s-au schimbat lucrurile, l-au scos din funcția de director și au pus pe altul, al partidului de la putere, care nu terminase nici liceul. Dar fiindcă aceasta nu știa nimic, n-au putut să-l dea în altă parte pe cel dinainte. Și atunci ce fac? Pun în același loc al doilea birou. Serviciul îl făcea vechiul director, iar cel nou stătea: tigară, cafea, discuții...Cu desăvârșire obraznic. Nu-l ducea mintea la nimic, spune orice îi venea la gură, iar răspunderea cădea asupra celui dinainte. Și acesta până când acela a fost nevoit să plece. „Nu cumva trebuie să plec în altă parte?        Locul este strâmt; nu încap două birouri. Mai bine stați Dumneavoastră aici”, i-a spus și a plecat, pentru că i-a făcut viața amară. Și nu o zi sau două. În fiecare zi să ai unul ca acesta pe cap este mare chin.

        Pe omul cel drept toți ceilalți îl îmbrâncesc în postul cel mai de pe urmă sau chiar îi iau și locul. Îl nedreptățesc, îl calcă – „calcă pe cadavre”, nu se pune asa ? Dar cu cât oamenii îi îmbrâncesc înspre cele de mai jos, cu atât Dumnezeu îl urcă spre cele de sus, ca pluta. Dar este nevoie de foarte multă răbdare. Răbdarea rezolvă foarte multe lucruri. Cel ce vrea să rămână virtuos și șă fie cinstit la serviciul său, fie lucrător de este, fie negustor, fie orice ar fi, trebuie să știe bine că atunci când își va începe treaba sa, va ajunge la punctul chiar să nu aibă de unde să-și plătească nici chiria, dar are magazin; numai așa îi va veni binecuvântarea lui Dumnezeu. Dar să nu înceapă lucru spunându-și: „Dacă voi ajunge până acolo, după aceea voi acea clientelă”. Să nu aibă acest gând, pentru că atunci Dumnezeu nu-i va da. Dar de va spune: „Voi trebui după Dumnezeu, nu voi face nedreptăți; voi spune că aceasta costă 50 de drahme, cealaltă 200”, atunci Dumnezeu nu-l va lăsa. Dacă un altul va da cu 500 drahme ceea ce acela dădea cu 50, se va îmbogăți. Dar în cele din urmă acest înșelător va ajunge să nu aibă de unde plăti nici chiria și își va închide magazinul, pentru că lumea va afla, în timp ce acel om cinstit încet-încet nu va mai putea face față din pricina clientelei ce-o va avea și va angaja și ajutoare. La început însă va fi încercat. Cel bun este încercat în mâinile celor răi; trece prin darac.

          Când cineva merge cu diavolul, cu viclenii, Dumnezeu nu binecuvântează lucrurile lui. Ceea ce fac oamenii cu viclenie nu reușește. Poate să se vadă până la o vreme că înaintează, dar în cele din urmă va cădea grămadă. Cel mai important este să pornească cineva de la binecuvântarea lui Dumnezeu în tot ceea ce face. Atunci când omul este drept, are pe Dumnezeu de partea lui. Iar dacă mai are și puțină îndrăzneală la Dumnezeu, atunci face și minuni, Când cineva părăsește având ca dreptar Evanghelia, i se cuvine ajutorul dumnezeiesc. Unul ca acesta călătorește cu Hristos. Și cum să nu aibă drept la ajutorul dumnezeiesc? Toată temelia este aici. De aici încolo să nu se teamă de nimic. Ceea ce are valoare este să Se odihnească Hristos, Maica Domnului și Sfinții în fiecare lucrare a noastră, și vom avea binecuvântarea lui Hristos, a Maicii Domnului și a Sfinților, iar Sfântul Duh Se va odihni în noi. Cinstea omului este mai prețioasă decât Cinstitul Lemn. Dacă cineva nu este cinstit și are Cinstitul Lemn asupra sa, este ca și cum nu ar avea nimic. Iar dacă altul nu are Cinstitul Lemn, dar e cinstit, primește ajutorul dumnezeiesc. Dacă mai are și Cinstitul Lemn, atunci...

Ideea ta poate deveni un articol citit de mii de persoane, iți poți împărtăși ideeile pentru a ajuta pe cei ce citesc!(click aici pentru mai multe informatii)!

Urmariți-ne și pe Youtube!

Citiți și alte articole:

Despre Îmbunătățirea minții!   ✙ Despre Rugăciune!   ✙ Postări Populare!   ✙ Să Devenim mai buni!   ✙ Sfaturi Duhovnicești!   ✙